Frica/Regret

Fear is temporary. Regret is forever.

Mi'a cam dat de gandit faza asta. Pentru ca de multe ori sunt nehotarata. Si incep sa intorc orice chestie pe 7000 de parti. Sau din contra, iau o hotarare spontana. Cateodata bazata pe instinct, cateodata bazata pe... mediu (as in anturaj, lucruri petrecute, spuse). Cateodata regret hotararea luata. Regret poate ca am zis asta, ca am facut asta, ca x si y. Dar poate as fi regretat mai mult daca nu as fi zis, daca nu as fi facut. Mi'as fi petrecut urmatoarele clipe (ore, zile.. depinde de gravitatea situatie; in orice caz, nu toata viata) gandindu'ma ce'ar fi fost daca... daca as fi zis, daca as fi facut. Daca ar fi fost mai bine daca ziceam/faceam? Problema e ca nu as fi avut cum sa aflu ce s'ar fi intamplat daca. Dar stiu ce se'ntmpla daca taceam/nu faceam. Situatia ar fi fost la fel. Nimic schimbat. Cateodata e bine sa risti. Chiar daca nu ai de unde sa stii daca situatia devine mai buna sau mai rea, incearca. Da, este posibil sa regreti ca ai incercat. Dar preferi sa regreti ceva ca ai facut sau ceva ce nu ai facut? Pentru mine cel putin e mai mare regretul cand nu am facut ceva. Parca nu as fi impacata cu mine. Cateodata ti'e frica sa te risti, e adevarat. Dar cateodata trebuie sa'ti iei inima'n dinti. In fond si la urma urmei, ce'i viata fara riscuri? O chestie monotona de care te plictisesti inainte sa ajungi la 20 de ani. Cred ca totusi conteaza foarte mult si situatia. Momentan, nu am multe de pierdut, deci pot risca. Macar nu o sa ma chinuie ganduri gen "Si daca as fi facut/zis..." :)